Outer body experience

In metrou ma pierd printre ganduri, fara a tine cont de statii... e tarziu, cobor la ultima si oricum mai e pana acolo... Deodata te vad, stai vis-a-vis, din senin si citesti cartea de pe noptiera mea. Zambesti si din cand in cand iti ridici privirea, spre a medita, in gol... Mai trece o statie, mai intorci o foaie. Nu te cunosc, nu semeni cu nimeni cunoscut, nu pot ghici cum e viata ta dincolo de metrou si de carte, dar e putin ciudat cum citesti acum aceleasi randuri pe care le voi citi peste cateva seri: aceeasi carte, acelasi metrou. Aceleasi cuvinte desteapta trairi diferite in tine... sunt aceleasi randuri care ma vor face sa ma opresc, la randul meu din citit... sau poate le voi parcurge pe nerasuflate, inghitind pagina dupa pagina? Nu te stiu, dar nu ma pot abtine sa te privesc intrebandu-ma cine esti si cum traiesti randurile in care ma regasesc din cand in cand, sau daca, dimpotriva, sunt trairi pe care nu le-as putea, nu le-ai putea intelege. Imi imaginez cum esti, te ghicesc, imi inchipui obiectele de langa tine, te confectionez din clisee, si n-o sa stii niciodata, n-o sa stiu niciodata daca eram aproape sau nu de realitate. Citesti domol, cu un suras... ma intreb, cand voi ajunge acolo, la acelasi rand, voi surade la fel sau ma voi incrunta, a neincredere si dezicere?

As putea fi tu de acum cativa ani, ai putea fi eu de peste carti, saptamani si aventuri neintamplate inca. Citesti netulburata o carte atat de personala, in vazul tuturor... si am un sentiment greu de pus in cuvinte: iti rasfoiesc gandurile si amintirile dintr-o privire, asternuturile ravasite dintre pagini... citesti Henry & June in metrou: aceleasi pagini, alte asternuturi – impartim, efemer, cateva statii si-o carte.