Dupa ce primele trei luni din an s-au dovedit a fi foarte departe de ce asteptam sau de ce aveam nevoie de la ele, sunt hotarata ca primavara asta sa devina (mai cu forta, mai cu vorba buna) ceea ce imi doresc eu sa devina. Stiu sigur ca oricat m-as concentra si oricat soare va fi afara, tot nu voi ajunge peste noapte sa lucrez intr-un loc jucaus si plin de haz, unde sa vin in hanorak la birou, cu rucsacul atarnand pe un umar. Insa stiu la fel de bine ca banalitatile de zi cu zi devin mai frumoase cu flori proaspete pe birou, muzica in boxe si tablouri vesele pe pereti. Stiu sigur ca n-o sa plec mai devreme de 19.00 de aici, monday-to-friday, insa la fel de sigur e ca serile vor fi mai calde si neprevazute cand de la birou voi ateriza direct la un concert sau la o bere pe terasa chiar daca intr-o camasa scrobita si nu intr-un tricou foarte colorat si pus pe sotii cum mi-ar sade mai bine.
Alte rezolutii includ hoinarit prin parcuri in pauza de pranz, nopti pierdute prin baruri, cu reveniri acasa pe la 3 dimineata, plimbari prelungite pe strazi (fie ele si in constructie, tot contribuie mai mult la conditia fizica si mai ales psihica decat urcatul a trei etaje de scari de corporatie in serii de cate 5 ;) chiar tremurand de frig pentru ca hainele groase si sport nu se potrivesc bine cu pantaloni de costum (da, am dezvoltat o fixatie cu costumul, but i'm working on it).
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
si-ai putea sa arunci si un tricou foarte colorat in viitorul rucsac semi-constipat
Post a Comment