29 November 2006

Bookie

Sunt suparata in seara asta si n-am chef sa scriu; au contraire, am chef sa stau in pat, cu ciocolata fierbinte si frisca, sa ma uit la Seinfeld si sa nu-mi mai fie somn niciodata… Dar, tag-ul e tag, acum cu deadline de 24 ore, ca, deh, niciodata nu strica unul in plus. Mazi s-a gandit la mine, ignorand probabil cate carti n-am reusit sa citesc in ultima vreme, desi constant in ultimele luni am reusit sa-mi fac praf salariul pe cate o vizita la Carturesti...

Mi-e greu sa aleg o singura carte, sunt atatea criterii, atatea puncte de vedere... Cartile nu pot fi egale, nu pot fi ordonate intr-un clasament absolut, sau poate eu am avut dintotdeauna o dificultate aparte sa ma hotarasc, sa aleg “cel mai” sau “cea mai”. In plus, nu mai sunt acum aceeasi ca acum doi ani, ca acum sapte ani... Ca sa aiba sanse egale, ar trebui sa recitesc nonstop toate cartile pe care le-am citit vreodata, ca sa le vad la fel, cu aceeasi mirare in priviri. Dar, la a doua sau a treia citire, indragostirea la prima vedere n-ar mai fi atat de sincera si relevanta. Ce se intampla cu toate cartile necitite? Cum pot alege o singura carte atunci cand sunt atatea carti pe langa care am trecut, fara sa le ghicesc contururile, sufletul, personajele, drama sau nepasarea zeflemitoare? Ufff, e greu cu ghicitul asta in carti!

Jocul e clar, trebuie sa fie una singura, cartea de recomandat. Iar ma impiedic in criterii... De obicei recomand carti care fie te fac sa razi din toata inima, fie dau lectii de viata sau spun povesti deosebite. Sunt trista si chocolat-less, deci pentru ridicarea moralului ma opresc la savuroasa “Nu te porti asa cu prima doamna” a lui Christopher Buckley, pentru ameliorarea brusca a bunei dispozitii, tratament instant. Este o carte total ireverentioasa, captivanta prin nerusinarea bine dozata si ironia muscatoare cu care autorul relateaza ancheta din jurul mortii dubioase a unui presedinte american, apropiat pana la penetrare de angajatele din subordine. Cand am citit-o prima data radeam de una singura in hohote, motiv pentru care am facut-o cadou multor prieteni de-ai mei pe parcursul urmatoarei jumatati de an.

Mai departe, as vrea sa aflu ce carte ne-ar recomanda Alex, o fata vesela si in plina efervescenta de cand o cunosc, ori ca e de bine, ori ca e de rau (dar asta foarte rar). Ne stim de un an de zile, dintr-o vara nebuna cand am lucrat impreuna, pe vremea cand inca mai beam bere; ne place Vama Veche desi nu ne-am intalnit niciodata acolo, Brasovul si oamenii dintr-o bucata.

Apoi, as vrea sa stiu ce carte ar alege Andrei, daca ar fi sa aleaga una singura, in ciuda bookblogului sau. Pe Andrei l-am vazut o data, nu il cunosc, dar il citesc cam o data pe saptamana, pentru ecourile si oglindirile pe care uneori mi le provoaca scrierea lui, pentru surprizele placute pe care le gasesc acolo si pentru ca, pur si simplu, e o lectura buna in sine.

De asemenea, sunt foarte curioasa ce carte ar nominaliza Irene, ce creatie literara a impresionat cel mai mult ostrogota iubitoare de ceai pe care o citesc cu placere si zambet de fiecare data.

Game on! Reguli aici...

3 comments:

Andrei Rosca said...

Multumesc pentru aprecieri, Spiridus! :)

Sorana Savu said...

Buckley este cel care a scris si Thank You for Smoking - spre rusinea mea, habar n-aveam ca a inceput sa fie tradus si in romana. E buna traducerea? Banuiesc ca e o piatra de incercare pentru orice traducator.. voiam sa le iau de pe net, de la ce editura e asta?

Spiridus said...

Versiunea pe care am citit-o eu a aparut la Humanitas, in colectia "rasul lumii" cred ca prin primavara lui 2005. Traducerea e ok, mai buna decat ma asteptam... E hazlie si nu simti poticneli in limbaj, deci e o traducere chiar bunicica.

:) te asteapta o portie zdravana de ras si buna dispozitie!