Cand mi-a venit ideea unui blog de imagini din Bucuresti, voiam doar sa am un spatiu unde sa colectionez strazi si colturi de Bucuresti asa cum il vad acum, plin de viata, kitch, contemporan si sturlubatic uneori. A fost insa genul de idee care m-a luat pe nepregatite si mi-a aratat, in schimb, lucruri despre mine si despre Bucuresti pe care nu le-as fi descoperit de una singura.
Intai, mi-am dat seama ca mi-e greu sa pozez oameni pe strada, simt retinere si sovaiala sa-mi indrept aparatul catre oameni care ma privesc in fata, asa ca, pana acum, a fost mai mult un blog de cladiri si de strazi... Iar cladirile, simple cum pareau, zi de zi mi-au aratat tot mai multe secrete: detalii, ornamente, briz-brizuri si marturii din trecut pe care nu le observam pana de curand, situatii si unghiuri care pot trece neobservate cand, cufundati in ganduri si in sine, uitam sa ne mai uitam, in stilul “nu vezi padurea de copaci”... Eu o faceam foarte des, fara sa vad orasul de strazi si oamenii de aglomeratie, rushaholica cum ma stiu prietenii bine.
Dupa aceea, dupa prima luna de blog de Bucuresti, am inceput sa ma mai opresc din drum, sa caut imagini, atitudini, expresii in modul cum se ascund cladirile unele dupa altele, poezie in apusuri, toamna si statui. In scurt timp, am inceput sa simt lumina altfel, sa-i simt duritatea, textura, sa ma invalui in ea ca intr-un sal molatic in diminetile de toamna, sa o simt jucausa ca o pisica din cand in cand, sa o caut si sa o astept pe strazi, prin parcuri, pe dupa copaci.
Acum umblu cu fotoganduri in cap...
3 comments:
M-am uitat de mai multe ori prin blogul tau de imagini din Bucuresti. Cred ca esti un fotograf bun.
felicitari pentru profilul de metropotam! :P
multumesc pentru aprecieri, hawke, dar mai sunt multe de descoperit si de invatat, that's why it's so much fun :)
junkymouse, cand ne vedem sa vorbim de blogul de animalutze? "animalutz de bucuresti"...?
Post a Comment