18 April 2008
Lecturi in metrou (6)
Rareori citeste altceva decat Libertatea sau Compact, ceea ce de fiecare data imi starneste curiozitatea, asa ca ajung sa citesc pe furis cateva fraze. Cum in ultima vreme n-aveam carti cu mine, pentru ca citeam in metrou feed-urile blogurilor de care nu mai am timp decat cand sunt pe drumuri, m-am surprins intr-o oarecare lipsa de inspiratie legata de carti... si atunci, ma gandeam, oare cum ar fi daca as citi, din cand in cand, cartile pe care le vad intamplator in metrou, asezandu-se langa mine - rare variatiuni in avalansa de pagini de scandal care ma inconjoara ostil in fiecare dimineata?
Zis si facut: aseara mi-am luat "A treisprezecea poveste" - Diane Setterfield.
07 December 2007
Good old Jack
Cartea este structurata pe patru parti: (1) Underneath it all, (2) Your Company, (3) Your Competition, (4) Your Career, urmate de o sectiune de raspunsuri la cele mai interesante / relevante intrebari primite de la manageri din toate colturile lumii.
O carte care mi-a prins tare bine, desi am citit-o pe sarite si pe nerasuflate. Care mi-a deslusit niste neintelesuri si mi-a deschis cateva carari. Pe care am deschis-o taman cand aveam mai multa nevoie de ea, intr-o noapte insomniaca, pe la 5 dimineata ;)
23 October 2007
Lecturi in metrou (4)
Timpul corupe si, in timp, abordarea metodica se transforma intr-una superficiala dar, boy, cate taskuri reusesc sa multi-taskez atunci ;) Atunci incep sa sune, din senin, semnalele de alarma, si pun mana pe cate o carte destinata inceputurilor de drum (dar atat de utila atunci cand rutina zilnica de birou te deturneaza catre shortcut-uri deloc benefice si de suprafata.)
Asadar, Copywriting este o carte prietenoasa, care te poarta rapid prin toate etapele necesare crearii unui text reusit: de dinainte de brief, valsand in jurul brandului si al produsului, joaca de-a detectivul cu beneficiile potentiale, recapitularea tehnicilor de baza, de-a v-ati ascunselea cu ritmul si cuvintele, echilibristica pana la abordarea corecta.
08 October 2007
Lecturi in metrou (3)
Si daca acest lucru uimitor s-ar intampla in fiecare zi, la ora plecarii, si daca as pleca in fiecare seara (seara, nu noapte!!!) linistita ca toate lucrurile pe care le aveam de facut s-au intamplat deja... cum ar fi? Sa dorm noaptea, nu sa ma trezesc la 2.30, 3.30 sau 4.30 (like clockwork) cu diverse idei de serviciu, solutii sau noi initiative, ci sa dorm bustean pana a doua zi? Cum ar fi daca, in loc sa-mi pierd mintile incercand sa ma impart intre 1000 de proiecte si intalniri si briefuri si prezentari, fiecare minut ar trece ocupat exact cu lucrul pentru care ar trebui sa-l petrec?
Nu stiu cum ar fi, deocamdata am citit cartea :) David Allen - Getting Things Done (blog aici). Saptamana viitoare va povestesc cum e...
30 September 2007
Lecturi in metrou (2)
E cartea care m-a facut sa incep fiecare dimineata cu un zambet si idei efervescente, fie ca citeam despre stiluri si caracteristici ale succesului, despre strategii, noroc sau intelepciunea gasita in esecuri si falimente rasunatoare. A positive kick-start, by all means recommended :)
18 September 2007
Lecturi in metrou (1)
Ma uit la exemplul meu preferat, f64. Permission marketing pe paine, desi probabil nu la asta s-au gandit: mi-am luat aparatul foto de la ei, servicii excelente, newsletter relevant si cu multe informatii utile, bine gandit si bine scris. Probabil pentru ca pasiunea pentru produse este autentica si vie, iar preocuparea pentru client vine din "cum sa-l ajut sa gaseasca solutia care ii trebuie" si nu "cum sa-i vand un obiectiv mai scump". Ajuta, ce-i drept, si faptul ca in businessul de foto, lucrurile bune sunt aproape intotdeauna mai scumpe, dar sigur ajuta si confortul psihic pe care-l da un sfat bine intentionat, bine plasat.
Gandindu-ma mai bine, ma apuca brusc cheful sa-mi incerc norocul cu un start-up bazat mai mult pe hobby, interes sincer si for the fun of it decat pe sisteme... Da, stiu ca nu e chiar atat de simplu, dar nici chiar atat de complicat...
Joie de vivre, joie de start-up...
14 January 2007
Bookie 2
M-a prins Doru ca trancanesc despre carti si m-a tagguit. Stiam eu ca nu pot ramane la una singura – universul conspira si de data asta am voie sa aleg 3, gratie exemplarei discipline cu care cei dinaintea mea au refuzat sa se limiteze la o singura carte.
Prima alegere este Autobiografia lui Gandhi, pe care am citit-o in facultate si care m-a ajutat sa inteleg multe lucruri de care poate inca nu ma lovisem. M-a ajutat sa vad o Indie mai putin romantica decat in Maitreyi, politicizata si nedreapta, insa privita cu atata toleranta si dragoste pentru toate neajunsurile oamenilor sai, incat m-a facut sa ma intreb cum ar fi sa avem puterea sa privim Romania de zi cu zi cu aceeasi intelegere si iubire, in loc sa aruncam cu mustrari si ironii, in loc de polemici si lupte false care nu duc nicaieri. Dar ma indepartez de subiect...
A doua carte este “Harti pentru iubiri ratacite” (Nadeem Aslam) – o carte despre iubiri care staruie in suflet in ciuda limitarilor si obstacolelor, gata sa reinvie dupa zeci de ani, sau sa se lase omorate pentru neobrazarea de a exista in ciuda canoanelor religioase si a destinelor prestabilite. O carte de un romantism tulburator...
A treia recomandare este Lonely Planet – Travel Book. Un album uimitor care te poarta prin toate tarile din lume, cu fotografii care-ti taie respiratia si texte simple ce surprind esenta culturii respective – un punct de plecare in a te minuna de diversitatea infinita a lumii si primul pas intr-o aventura nebanuita: aceea de a vedea locurile straine pentru farmecul lor ascuns, particular si inimitabil, si nu pentru facilitatile camerei de hotel.
As vrea sa citesc, mai departe, despre cartile pe care le citesc mai presus de toate:
Deea - pentru ca e neastamparata si vie
Dragos – pentru ca stie sa ramana curios zi de zi si pentru ca stie sa vaneze idei
SoWhat? – pentru ca imi place jocul de sub cuvintele ei si pentru ca ma surprind de fiecare data gandurile care-i scapa printre degete...
Game on!
P.S. Reguli:
- Dupa ce ati fost nominalizati, recomandati din toata inima o carte si explicati intr-un paragraf de ce
- Nominalizati alte 3 persoane pentru a primi tag-ul si explicati de ce, tot intr-un paragraf
- Anuntati-i ca au fost nominalizati.
- Nominalizati si cine v-a facut surpriza, pentru a se putea merge inapoi, pe firul tagului.
11 January 2007
Pamantul de sub talpile ei
O recitesc acum, foarte diferita de cea de atunci, aceeasi carte in brate, muzica frumoasa in urechi, cercei rotunzi si un alt zambet...
10 December 2006
Despre pirati
Zilele astea revad imaginile din copilarie despre pirati, corabii si dueluri cu alti ochi, rasfoind “The Pirate Inside” a lui Adam Morgan, recomandata de AdWeek. E una din cartile rare de marketing care reuseste sa ma captiveze in aceeasi masura in care o faceau “Cei trei muschetari" si Jules Verne prin Patagonia in clasa a doua, sau “Singur pe lume” a lui Hector Malot, intr-a patra, una din cartile rare care stiu sa te invete lucruri serioase creand povesti si aventuri memorabile.
The Pirate Inside este despre pirati, dar mai ales despre marketing: despre cum cultivi un mod de gandire indraznet si inovativ si despre Challenger Brands, piratii moderni ai bataliei pentru mindshare.
Morgan demareaza aventura cartii sale cu o reintoarcere in timp, in vremurile in care piratii faceau legea pe marile deschise (1650-1725), reformuland codul lor de conduita in reguli simple pentru marketerii care trebuie sa devina “Necessary Pirates”, parasind legile nescrise ale categoriei sau corporatiei. Marketerul pirat nu aluneca in anarhism evadand din toate sabloanele si regulile industriei sale, ci migreaza categoric catre o disciplina proprie de a vana oportunitatile, de a se reinventa cu buget redus si de a rezista presiunii superiorilor de a face lucrurile asa cum se fac dintotdeauna.
Usor, cartea aluneca rapid si original in teme consacrate de marketing, redefinite din perspectiva unei piraterii fascinante a ideilor: insight de oportunitate - nu research, diferentierea impinsa dincolo de extreme a brandurilor pirat, comunicare fara buget, dar cu originalitate si tupeu pozitiv.
So, Matey... where did the rum go?
29 November 2006
Bookie
Mi-e greu sa aleg o singura carte, sunt atatea criterii, atatea puncte de vedere... Cartile nu pot fi egale, nu pot fi ordonate intr-un clasament absolut, sau poate eu am avut dintotdeauna o dificultate aparte sa ma hotarasc, sa aleg “cel mai” sau “cea mai”. In plus, nu mai sunt acum aceeasi ca acum doi ani, ca acum sapte ani... Ca sa aiba sanse egale, ar trebui sa recitesc nonstop toate cartile pe care le-am citit vreodata, ca sa le vad la fel, cu aceeasi mirare in priviri. Dar, la a doua sau a treia citire, indragostirea la prima vedere n-ar mai fi atat de sincera si relevanta. Ce se intampla cu toate cartile necitite? Cum pot alege o singura carte atunci cand sunt atatea carti pe langa care am trecut, fara sa le ghicesc contururile, sufletul, personajele, drama sau nepasarea zeflemitoare? Ufff, e greu cu ghicitul asta in carti!
Jocul e clar, trebuie sa fie una singura, cartea de recomandat. Iar ma impiedic in criterii... De obicei recomand carti care fie te fac sa razi din toata inima, fie dau lectii de viata sau spun povesti deosebite. Sunt trista si chocolat-less, deci pentru ridicarea moralului ma opresc la savuroasa “Nu te porti asa cu prima doamna” a lui Christopher Buckley, pentru ameliorarea brusca a bunei dispozitii, tratament instant. Este o carte total ireverentioasa, captivanta prin nerusinarea bine dozata si ironia muscatoare cu care autorul relateaza ancheta din jurul mortii dubioase a unui presedinte american, apropiat pana la penetrare de angajatele din subordine. Cand am citit-o prima data radeam de una singura in hohote, motiv pentru care am facut-o cadou multor prieteni de-ai mei pe parcursul urmatoarei jumatati de an.
Mai departe, as vrea sa aflu ce carte ne-ar recomanda Alex, o fata vesela si in plina efervescenta de cand o cunosc, ori ca e de bine, ori ca e de rau (dar asta foarte rar). Ne stim de un an de zile, dintr-o vara nebuna cand am lucrat impreuna, pe vremea cand inca mai beam bere; ne place Vama Veche desi nu ne-am intalnit niciodata acolo, Brasovul si oamenii dintr-o bucata.
Apoi, as vrea sa stiu ce carte ar alege Andrei, daca ar fi sa aleaga una singura, in ciuda bookblogului sau. Pe Andrei l-am vazut o data, nu il cunosc, dar il citesc cam o data pe saptamana, pentru ecourile si oglindirile pe care uneori mi le provoaca scrierea lui, pentru surprizele placute pe care le gasesc acolo si pentru ca, pur si simplu, e o lectura buna in sine.
De asemenea, sunt foarte curioasa ce carte ar nominaliza Irene, ce creatie literara a impresionat cel mai mult ostrogota iubitoare de ceai pe care o citesc cu placere si zambet de fiecare data.
Game on! Reguli aici...
22 November 2006
Lecturi paralele
P.S. Cireasa de pe tort: mai recitesc Romanul adolescentului miop pentru ca mi-e dor de mine din vremea cand l-am citit prima data

