Working Girl's Chronicles: First days in the office

Prima experienta legata de serviciu a fost una traumatizanta. Eram in anul 4 de facultate si m-am inscris intr-un proiect studentesc care se finaliza cu internship-uri de 2 saptamani in cateva firme dintre cele ravnite de studenti (fericiti cei simpli...) si cu cele mai solide employer brand pe atunci. Mi-am facut CV-ul in asa fel incat nu putea fi ratacit sau confundat (cine ar fi putut, honestly, ignora un creier verde, decupat, A3, cu infos grupate pe verso, in formatii neuronale) si m-am trezit printre fericitii castigatori ai unui drive-test existential intr-o celebra agentie de PR.

Impresiile au fost dintre cele mai vibrante: aterizasem intr-un univers paralel, office chic, cu fete scoase din cutie si idei raspicate si fara urma de sovaiala. Am incheiat prima zi in bratele cuiva, epuizata, plangand, cu universul naiv desirat la picioare. In loc de concepte si proiecte incitante, de opinii cu wow factor included, cel mai adesea discutia se pierdea, previzibil, in barfe marunte, detaliate, rautacioase pana la cer, despre alte fete ca scoase din cutie. In loc sa invat, ajungeam sa-mi iau campii. E si asta o lectie. Dulcea ratacire a durat putin. M-am trezit brusc, ca multi altii, cu task-uri care ma depaseau, de care cate unul sau altul platiti de-adevaratelea sa le faca nu avusesera timp, liste nesfarsite de jurnalisti si event gifts de asamblat, cu precizia unui robotel dintr-un sweatshop chinezesc. Zilele au trecut greu, fiecare minut incarcat de dorinta sincera de a lasa toata falsitatea in urma, orele s-au dus, una dupa alta, in salturi inovative si flick-flackuri imaginare stiind ca tot efortul va fi, glorios, in van.

Un lucru insa, din cele invatate, mi-a prins bine si m-a scos la liman de multe ori, fara nicio legatura cu contextul initial: "poti spune orice, absolut orice, oricui, atata vreme cat stii cum s-o faci, ca sa obtii ce vrei". Ingrozitoare in acele vremuri marcate de un idealism feroce, ironic picurand in urechi cateva zile mai tarziu cand aflam ca nu vor angaja pe niciunul dintre noi, dulce refren evocat mai tarziu, la ore tarzii de disperare si cearta crunta cu tastatura pe texte care nu voiau sa se dea pe brazda. Vorbe cum nu se poate mai adevarate, din pacate...

Amintindu-ne impreuna

Ce ramane din noi in oamenii pe care ii intalnim? Ce amintiri mai poarta in ei, ani dupa ce nu ne-am mai intalnit, ce parti din mine au fost uitate definitiv si ce mai ramane in suflet? Un zambet, un mormait de buna dimineata, ceaiul fierbinte din termos, pretentii absurde la 11 noaptea, povesti, taceri, zurgalai, artificii? Ce raman: lucrurile nespuse sau cele strigate? In noptile fara somn, ce-ti amintesti din mine..?

• deblocat masina din loc stramt la miez de noapte si rataciri pe strazi dubioase si cu transee in lucru
  
• sssarrrat
• furtuna de-o zi intreaga in cort citind
• ceai din foi de ceapa, sa nu tusesc
• portbagaj cu carti
• domino pe plaja, la o bere
• scriind despre business lifestyle cu picioarele-n nisip
• dormit in masina in vama veche, cand corturile erau incuiate, sub doua perechi de lacate, la mine in dulap
• cand am plecat sa mai luam o sticla de wembley desi uram wembley (bartender's era mult mai straightforward din orice punct de vedere) si unde ne-a dus acea sticla, dupa ce toata lumea plecase...
• povesti in Mash pana a doua zi dimineata
• halatul in dungi, zambetul si imposibila ta preferinta pentru galben
• vin de porto, muzica bun, dupa-amiezi tihnite
  
• champions league si discutii despre fotbal, tarziu in noapte...
  
• un tatuaj, doua tatuaje...
• sarutul neasteptat din lift care imi complica intentia de a fi "just friends"
• sarutul pe care il asteptam intr-un alt lift, doi ani mai tarziu, sperand din tot sufletul sa nu mai fim "just friends"
• gin & martini, un cub de gheata, doua felii de lamaie, tom waits in difuzoare si rasaritul in fata ochilor
• noptile in cort, langa mare - diminetile cu ceai verde si o carte buna
• tu alergand dupa microbuz, la 10 minute dupa ce ne cunoscusem, din priviri...
• toate lucrurile intamplate intre cei patru pereti ai bucatariei mele
• sms la 4 dimineata cu comanda de mic dejun
• cele doua 5110 cu fete diferit colorate, but matching
  
• primul festival in sighisoara
  
• club a pana-n zori, cu aproape 10 ani in urma...
• joc de carti pana dimineata, si-o sticla de vin rosu
• tu in delta, eu in vama, el departe...
• bocanci, polar, rucsac, sosete colorate
• ochi albastri, plete blonde, si-o intrebare din senin in troleibuzul de miez de noapte...
• schi, zapada, tumbe, simetrie perfecta, un brad, o ambulanta...

Inceput de an universitar

Top 10 Amintiri din facultate:

1. Mers in Club A o noapte intreaga si apoi direct la cursurile de sambata dimineata, cu un coleg de grupa, in anul 1 (inclus: o tura cu 300 pana la capat si inapoi, pentru ca pe strazi era ingrozitor de frig si in autobuz cald si bine)
2. Lectii, proiecte, invatat pentru examene la Raluca (inclus: Hakan, un splendid ciobanesc caucazian, jucaus si in curs de dresaj)
3. Xerox la Cuchi
4. Un semestru intreg (anul 4) petrecut pe terasa la British Council cu cafea, cookies si carti de comunicare
5. Noaptea de dinainte de examenele la Statistica, cand somn-less recuperam cate un semestru de calcule ne-calculate la timp
   
6. Cursurile de gestiune financiara, in anul 2, singurul curs la care nu se preda, ci se schimbau idei (inclus: testare saptamanala din capitolele aferente din 5 carti obligatorii, fiecare de dimensiunile cartii de telefon)
7. AIESEC (inclus: life-time friends, primele nopti nedormite pe cate un Gantt, primele lectii practice de project planning, cultura organizationala, leadership si team-building cu cartofi prajiti)
8. Examenele la inginerie financiara (dureroase, but challenging), laboratoarele de info cu niste rasnite de calculatoare, cum ma uitam hipnotizata prima data cand am vazut orarul din care nu intelegeam o iota (inclus: semestrul din anul 2 cand am avut joi liber si vineri un singur seminar, de asigurari, in care proful isi petrecea primele 10 minute explicandu-ne ce fraieri suntem ca am venit la scoala, in loc sa ne ducem la munte...)
   
9. Ultima vara, de dinainte de licenta, petrecuta in Vama Veche, Delta, Bucovina, oriunde dar nu studiind pentru grand final (inclus: vizualizare obsesiva a unor norisori aurii de bafta chioara pogorati peste cladirea ASE-ului in dimineata examenului si noapte alba de petrecere cu gin & no tonic chiar inainte de sustinerea lucrarii de diploma)
10. Halba de 0,5 l de ness cu ceai negru din sesiunea de iarna- anul 3

10*. Cursul festiv cand ne-am costumat in robe negre de absolventi si, dupa discursuri plicticoase si incheierea oficiala a carierei universitare, am sarutat din senin si fara avertisment un coleg de serie simpatic si ciufulit cu care mai vorbisem de 2 ori pana atunci in cei 4 ani de facultate.

Back to school

Top 5 amintiri despre scoala:

1. Orele de muzica in care ascultam concerte simfonice, identificam instrumente si imaginam povesti cu zane, reprize de vanatoare si spiridusi
2. Cutia de guase din care intotdeauna terminam intai tubul de albastru de prusia
3. Cum eram obligati sa iesim afara sa ne jucam in zapada intre cele doua ore de mate, in generala, motiv pentru care petreceam cel putin un sfert de ora din a doua ora incercand sa revenim din ipostaza de pom de zapada
   
4. Laboratorul de chimie cu reactii colorate si eprubete spumegand
   
5. Cum niciodata n-am avut teme pe vacanta la matematica

Cheeseburger la TNB

- Tu crezi in Dumnezeu? ... ma intreba molfaind un cheeseburger pe treptele TNB la miez de noapte. Ne stiam de doua saptamani si in cateva zile mica idila de vacanta urma sa se incheie definitiv si de comun acord.

Bulversata si plina de intrebari de genul “cine te crezi mata, musiu, sa ma intrebi asa ceva??” raspund vag, incercand sa schimb placa catre un subiect mai potrivit ambiantei. "Si... ce filme bune ai mai vazut?"

Nu-mi merge. Incet, cu rabdare, incepe sa-mi explice cu toate cartile pe fata ce crede el, ma fura intr-o clipa cu atentia deplina cu care imi astepta orice cuvant, fara a judeca, dornic de a afla pur si simplu. In scurt timp jonglam, printre inghitituri, cu intrebari, raspunsuri si alte intrebari... firesc si simplu, de parca ne-am fi stiut de o viata.

De la religie trecusem usor intr-o alta dimensiune, a intrebarilor care de obicei nu se pun, al raspunsurilor care te definesc mai bine decat 1000 de carti preferate si pe care le ascunzi de cele mai multe ori in complezente ieftine. Pluteam in aer, printre idei si vorbe atat de sincere cum nu mai stiusem spune de mult. Erau oameni pe care ii stiam de-o viata, dar nimeni nu mai aflase, cu sinceritate deplina, acele raspunsuri adanci care, o data spuse, te lasa in urma, vulnerabil si adevarat, urmandu-si calea lor distincta, printre alte intrebari.

Ce e mai important, pana la urma? Intrebarea sau raspunsul? Cum gasesti echilibrul perfect intre ele si secunda efemera cand poti gasi toate raspunsurile, daca ai curajul sa rostesti intrebarea?

Pamantul de sub talpile ei

Am inceput sa citesc "Pamantul de sub talpile ei" intr-o vara frumoasa si plina de soare, cu nisip printre degete si raze in priviri, ceai sau bere alaturi si briza sarata pe la tample. Citeam zambind, sarind randuri cu sufletul in galop, cu gust de valuri sub buze si libertate deplina in ganduri, printre stele dansand... Rushdie ma cucerise de la primele randuri, cum putini stiu s-o faca si, de atunci, cartile lui cuminti pe rafturi imi amintesc de vara aceea minunata, cu suflet dezgolit, ganduri bronzate si multe carti in Vama Veche.

O recitesc acum, foarte diferita de cea de atunci, aceeasi carte in brate, muzica frumoasa in urechi, cercei rotunzi si un alt zambet...

Deadline

- Cum stii cand e timpul sa parasesti pe cineva?
- Atunci cand devii nerabdator sa intalnesti toate iubirile pe care nu le-ai intalnit inca...

(jurnal offline, 12.12.2003)